Alegerea speciei care se va introduce în fermă este fundamentală pentru obţinerea unor rezultate pozitive în procesul de creştere a melcilor. În acest scop trebuie să se ţină seama de trei factori:
- să se aleagă o specie care se poate adapta cu uşurinţă zonei în care va fi amplasată ferma.
- să se aleagă o specie care poate avea perspective reale pe piaţa locală, şi mai ales care poate fi absorbită de pieţele naţionale şi internaţionale.
- să fie o specie care să aibă o capacitate ridicată de a rezista şi de a se adapta condiţiilor de captivitate şi care să poată parcurge în condiţii bune ciclul biologic complet.
Speciile care satisfac aceste deziderate la ora actuală sunt
Helix aspersa şi
Helix pomatia. Varianta creşterii speciei
Helix lucorum este convenabilă doar dacă există posibilităţi de a comercializa produsul pe piaţa tradiţională locală.
Întocmirea Planului Fermei
După realizarea analizei de sol, în paralel cu aplicarea eventualelor amendamente se trece la elaborarea proiectului fermei. În acest scop solicitantul trebuie să prezinte firmei S.C. PROHELIX S.R.L. următoarle acte:
- un act doveditor asupra formei de proprietate a terenului (act de proprietate, contract de vânzare-cumpărare, contract de arendare, etc.)
- planul topografic al terenului prin care se precizează amplasarea acestuia, forma lui, orientarea faţă de punctele cardinale şi gradul de înclinare al pantei (dacă există pantă)
 |
Proiectul va ţine cont de zonă, de climă şi de specia aleasă pentru a fi crescută şi va fi specific pentru fiecare fermă în parte. Proiectul trebuie să asigure folosirea cu maximă eficienţă a suprafeţei de teren, întrucât o densitate prea mare a melcilor pe metru pătrat influenţează în mod negativ viteza de creştere a acestora, iar o densitate mult sub cea recomandată riscă să conducă la nerentabilitatea fermei.
Tehnologia de creşterea a melcilor în ciclu biologic complet presupune împărţirea suprafeţei fermei în straturi cu destinaţie precisă (straturi de creştere/îngrăşare şi straturi de reproducţie), avînd o lăţime de 2,50-4,00 m
şi o lungime de 30-50 m , separate între ele prin alei cu lăţime de un metru. Între straturile periferice şi împrejmuirea exterioară de tablă zincată se ameinajează alei exterioare cu lăţime de trei metri. Central se amenajează o alee centrală cu lăţimea de 2,50 m.
Dacă suprafaţa de teren permite este necesară amplasarea în jurul fermei a unei bariere de protecţie cu lăţimea de 0,5-1,0 m, zonă care trebuie menţinută liberă de vegetaţie şi unde se administrează insecticide, în scopul de a ţine la distanţă eventualii prădători.
|
